Vremurile torc idei in mersul lor printre stele. Imi inalt privirea si incerc sa “vad” peste tot ce se asterne in fiecare ceas…imi aplec gindirea in fata vidului ce-si cauta locul in universul pe care l-am creat. E timpul renasterii …si formele dor …”vederea” e slaba si…totusi ma nasc pentru a mia oara!
Nu am nimic de invatat!
Doar traiesc pentru a onora viata in toate exprimarile ei!