Timpul imi masoara evolutia in aceasta dimensiune.El imi da sensul existentei.Constientizez puterea de a exista in armonia divina si ma intreb de ce nu am facut-o pina acum.
ACUM e timpul! ACUM imi defineste clipa devenirii...
Egoul e martorul transformarii mele si e nevoit sa guste acceptarea, sa traiasca rabdarea la cel mai inalt nivel, si sa taca asa cum nu a facut-o niciodata...Lumina se misca odata cu mine; gindeste, traieste si iubeste odata cu mine...O port in mine si ea ma poarta in ea.E o simbioza fara cuvinte, doar exprimari in stari definite.E viata! E vie! Am nevoie de forta, de dragostea si de intelepciunea ei...si ea are nevoie de exprimarea mea in ceea ce sunt!