Ne nastem cu acest stigmat:frica. Ne identificam cu ea pina la absolut si o alimentam fara sa-i definim scopul pe care l-ar avea ea in existenta noastra. Traim fiecare clipa cu ea, ne tinem de mina fara sa ne intrebam una pe alta ce e cu noi.Uneori chiar ne dicteaza pozitiile fata de ceea ce experimentam.E o energie stranie, oarecum, ce i-a parte la experienta existentiala a omniversului. Insa contrapartea ei este...IUBIREA! Pentru ca toate au fost menite sa FIE , sa fiinteze, aceasta stare a manifestarii,IUBIREA, le defineste pe toate.
Existam, prin definitia spatio-temporala a IUBIRII!...si atunci cind iubirea ne-a invadat experientele, frica dispare, sau poate chiar ea sufera procesul de metamorfozare si devine acea stare sublima de iubire, de expansiune spre acel TOT din care purcedem...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu